Real Madrid, o câștigătoare “Champions League” de povestit nepoților

Parafrazând clasici ai fotbalului “a câștiga trofeul Champions League este mai presus decât a câștiga o finală de Campionat Mondial”. Afirmația deține acoperire datorită banilor implicați în competiție, a valorii jucătorilor din competiție precum și a popularității echipelor implicate. Cum pentru echipele românești este o competiție interzisă din cauza planurilor pe termen scurt, a nivelului slab al campionatului precum și a resurselor financiare scăzute este nevoie de a fi microbist al fotbalului de înalt nivel european. Pentru mine din anul 1993 este Real Madrid. Pentru a cita antrenorul echipei CFR Cluj Napoca, care a câștigat ultimele cinci ediții ale Ligii întâi, Dan Petrescu, câștigător doar a patru ediții “a ne califica în grupele Champions League este ca și cum o echipa importantă ar câștiga competiția”.

Ediția din acest sezon, 2021-2022, nu a adus echipa CFR Cluj Napoca în grupele competiției chiar retrogradand-o în grupele “Conference League”, a treia competiție ca valoare pe plan european. Pentru a nu spune că nu a depășit faza grupelor competiției. În schimb în editia din acest sezon a “Champions League” a fost o echipă de poveste. O echipă Real Madrid care a creat un mit despre cum este să nu renunți niciodată. Dacă cineva spunea în faza grupelor sau paria că Real Madrid va câștiga competiția era considerat nebun și câștiga o sumă imensă de bani. Mai ales după ce antrenor al echipei devenise Carlo Ancelotti și ratase transferul lui Mbappe. Un prim moment a avut loc în a doua fază a grupelor când Real Madrid câștigase la Milano în fața echipei Internazionale în minutul 90 cu golul lui Rodrigo și era învinsă la Madrid pe “Santiago Bernabeu” de Sherif Tiraspol cu 1-2. Cu un cuplu incredibil Benzema- Vinicius Jr de neoprit a trecut de faza grupelor. Povestea era doar la început. În optimile de finală minutul 60 în confruntarea retur de la Madrid cu Paris Saint Germain care avea 2-0 la general cu un joc redutabil cu Messi, Mbappe și Neymar în mare formă. Nimic nu prevestea că în aproximativ 15 minute Benzema va lovi de trei ori în poarta pariziana și va duce “Los Blancos” în sferturile de finală. Totuși s-a întâmplat și Real Madrid s-a calificat în sferturile de finală unde victoria de la Londra cu Chelsea cu 3-1 părea să aducă un retur liniștit. Cum viața de suporter a echipei Real Madrid nu este simplă nici returul de la Madrid nu a fost simplu și în minutul 73 Chelsea conducea la Madrid cu 3-0 și avea ocaziile mai mari. A fost suficient ca Rodrigo și Benzema în prelungiri să lovească plasa porții pentru ca Real Madrid să se califice în semifinalele competiției. Povestea atinge cote înalte din nou la Madrid în returul cu Manchester City în minutul 90. Cu 5-3 la general nimeni nu se aștepta ca Rodrigo în 2 minute să trimită partida în prelungiri unde golgheterul Benzema avea să lovească decisiv în prelungiri din 11 metri. Considerat noroc sau datorită stadionului “Santiago Bernabeu” Real Madrid înfrunta în seara de 28 mai pe Liverpool, mult mai bine cotată și cu un antrenor experimentat și în vogă, Jurgen Klopp. Întârziată din cauza suporterilor finala a fost tipică parcursului până în finală a echipei Real Madrid. Liverpool a avut ocaziile mai mari, o circulație mai bună a mingii și tot ceea ce era necesar pentru a câștiga finala. În schimb Real Madrid a avut un portar fenomenal, Tibaut Curtois, un moment controversat la finalul primei reprize când golul lui Benzema a întrunit și condițiile de a fi acordat, dar și de a fi anulat, ceea ce s-a și întâmplat precum și o pasă genială a lui Fede Valverde pentru Vinicius Jr pentru a înscrie golul victoriei.

În mod cert Real Madrid poate că nu ar fi meritat nici să ajungă în finala “Champions League” și categoric nici să câștige finala. Atât Paris Saint Germain, cât și Chelsea Londra, Manchester City cât mai ales Liverpool au toate argumentele pentru a spune că meritau să elimine pe Real Madrid. Poate că ar avea dreptate numai că victoriile nu sunt aduse numai de merit ci cât de mult credem în ele și mai ales cât de mult știm să suferim pentru ele. Doar o echipă cu o asemenea istorie, brand, suporteri și fala poate să creeze o poveste de a spune nepoților despre cum să câștige o competiție supremă prin muncă, sacrificiu, ambiție, devotament și valoare. Cel puțin din aceste motive, poate nu meritoriu, dar Real Madrid este câștigătoarea a 14 ediții ale trofeului suprem la nivel de echipe în cadrul continentului european. Deci felicitări învingătorilor, glorie învinșilor și cinste nouă că suntem contemporani cu asemenea evenimente fotbalistice!

Astăzi vând tristețe

Astăzi vând tristețe și supărare/ nu vreau niciun ban pe ele/ nici să nu fie cu mirare/ eu nu am nevoie că-mi aduc numai belele. Vând orice moment trist pe care l-am trăit/ în care pe lume am fost supărat/ de clipele în care m-am amăgit/ că a fi om înseamnă să am un palat. Vând fiecare supărare în parte/ nu numai le vând, dar și le fac cadou/ pentru a avea o lume aparte/ vreau să am numai veselie în al meu sacou. Vreau în lumea aceasta largă/ să găsesc numai momente frumoase/ tot ceea ce a fost urât la mine în suflet să se șteargă/ să văd doar sufletele arătoase. Să nu mă intereseze părerea niciunui om/ să alerg prin iarba înaltă doar desculț/ să sar câteodată în vreun pom/ și un zmeu nazdravan să mai înalt. Să râd Soarelui când va fi mai cald/ să sar prin băltoace atunci când plouă/ a mea iubire să fie întocmai ca un smarald/ sufletul să-i fie haina nouă. Seara să vorbesc cu Luna/ cu a mea iubită îmbrățișați/ căci sunt un om care are nevoie numai de una/ care să mă iubească și să fim de bine încredințați. Noaptea când visele patrund/ să ne iubim tot mai pătimaș/ de lume eu nu vreau să mă ascund/ căci sunt doar un fiu al Domnului demn urmaș.

Din cutia cu amintiri: Absolventul școlii online de acum doi ani

Nu vreau să-mi exprim părerea publică despre ceea ce înseamnă activitatea didactică online zilele acestea. Toată lumea din sistem cunoaște frustrările și necorectitudinea sistemului didactic online. Aș vrea să mă gândesc la ceea ce rămâne după un nou an școlar. Și nici anul acesta examenul de titularizare nu se va ține fără mine. În schimb aș fi vrut să știu ce poți să spui unui elev la finalul unui ciclu gimnazial sau liceal. Să te gândești că el nu va avea festivitatea de încheiere a ciclului școlar. El nu va fi cel mai important din curtea școlii fiind apreciat de profesori, părinți și cei apropiați. El nu va avea banchet.Așa cum este lumea în ziua de astăzi el va pierde anumite legături cu colegii săi de clasă sau urări. Nu mă refer la faptul că sunteți magnifici și extraordinari. Acest lucru este o poveste de complezență. Ca și în cazul zilelor de naștere dorim împlinirea tuturor dorințelor, sănătate și alte lucruri pe care oamenii respectivi nu și le doresc numai în ziua respectivă. Așa este și cu elevii din clasele terminale. Fiecare dintre ei este un individ cu propria lui personalitate, unică în felul ei și cu propriile capacități. Eu nu știu ce i-as putea spune ca și cuvânt de final. Poate ceva de genul ar fi indicat. “Citiți cât se poate, deveniți experți în ceea ce vă place. Nu lăsați pe alții să vă impună un loc de muncă pe care să-l detestati. Luptati-vă voi cu sistemul că noi am pierdut. Faceți voi din România o țară în care indivizii să fie promovați după merite nu după avere, culoare politică și pile. Faceți voi ca cei capabili să le fie recunoscute meritele nu să se arunce cu pietre în ei cu prima ocazie.” Oare de ce ar reuși ei să impună o mentalitate constructivă unei țări când acum este totul distructiv și individual? Încă funcționează proverbul cu moartea caprei vecinului. Personal nu port laurii formării lor ca indivizi și elevi.Timpul va spune dacă munca mea didactică a meritat. Cel puțin mă bucur sincer că nu voi primi cadouri. În rest nu știu..

Cele 12 Porunci ale lui Louise Hay

ÎNCETEAZĂ SĂ TE MAI CRITICI.
Critica nu schimba niciodata lucrurile. Refuza sa te mai critici pe tine insuti. Accepta-te exact asa cum esti. Toata lumea se schimba. In momentul in care te critici pe tine insuti, schimbarile vor fi negative. Cand te accepti pe tine insuti, schimbarile vor fi pozitive.

IARTA-TE.
Lasa trecutul sa fie trecut. Ai facut tot ce ti-a stat in putinta in acel moment, cu intelegerea, constientizarea si cunoasterea pe care le-ai avut in momentul respectiv. Acum evoluezi si te schimbi si iti vei trai viata intr-un mod diferit.

NU TE MAI SPERIA SINGUR.
Inceteaza sa te mai terorizezi pe tine insuti prin intermediul gandurilor tale. Este un mod cumplit de a trai. Gaseste o imagine mentala care iti face placere si ori de cate ori te incearca un gand negru, negativ, schimba-l cu unul care te incarca pozitiv.

FII BLÂND ȘI BUN SI RĂBDĂTOR CU TINE.
Fii bland cu tine. Fii bun cu tine. Fii rabdator cu tine pe masura ce modul in care gandesti ti se schimba. Poarta-te cu tine insuti asa cum te-ai purta cu cineva pe care il iubesti cu adevarat.

FII ÎNGĂDUITOR CU MINTEA TA.
Sa te urasti inseamna sa-ti urasti propriile ganduri. Nu te uri pe tine insuti pentru ca ai ganduri negative. Schimba-ti usor si cu blandete gandurile.

LAUDA-TE.
Critica distruge spiritul interior. Lauda il ajuta sa se dezvolte. Lauda-te pe cat poti de mult. Spune-ti cat de bine te descurci cu fiecare lucru mic pe care il faci.

AJUTA-TE SINGUR.
Gaseste modalitati de a te sprijini pe tine insuti. Apeleaza la prieteni si permite-le sa te ajute. Esti puternic daca ceri ajutor atunci cand ai nevoie.

IUBESTE-TI ȘI PĂRȚILE NEGATIVE.
Constientizeaza ca le-ai creat pentru a-ti indeplini o nevoie. Insa acum poti gasi modalitati noi, pozitive pentru a-ti indeplini acele nevoi. Asa ca elibereaza-te cu dragoste de vechile patternuri negative.

AI GRIJĂ DE CORPUL TĂU.
Invata despre nutritie. Care este acel “combustibil” de care corpul tau are nevoie pentru a avea energie optima si vitalitate? Invata despre miscare. Ce fel de miscare iti place sa faci? Pretuieste si respecta templul in care traiesti.

FA EXERCITII CU TINE ÎNSUȚI ÎN OGLINDĂ.
Uita-te des in ochii tai. Arata-ti ca in interiorul tau se afla un sentiment de dragoste pentru tine insuti care creste cu fiecare clipa. Iarta-te pe tine insuti in timp ce te uiti in oglinda. Vorbeste cu parintii tai in timp ce te uiti in oglinda. Iarta-i si pe ei, de asemenea. Spune “te iubesc, te iubesc cu adevarat” cel putin o data pe zi.

IUBESTE-TE… IUBESTE-TE ACUM.
Nu amana pentru cand te vei face bine sau vei pierde in greutate sau vei avea un job nou sau vei fi intr-o noua relatie. Incepe acum – si fa tot ce iti sta in putinta.

DISTREAZA-TE.
Adu-ti aminte de lucrurile care iti aduceau bucurie in copilarie. Integreaza-le in viata ta acum. Gaseste o modalitate de a te bucura de tot ceea ce faci. Permite-ti tie insuti sa iti exprimi bucuria de a trai. Zambeste. Razi. Bucura-te si universul se va bucura alaturi de tine!

Sursa: Mihaela Ela

A fost cândva …

A fost cândva… când, la primele patru clase, erai controlat inclusiv dacă ai batistă, unghiile tăiate, părul tuns, iar în clasă nu auzeai decât vocea Învățătorului. Vocile noastre se auzeau în pauze sau după ore… când ne jucam, pentru că aveam și timp să ne jucăm… “cu cheia la gât”.

A fost cândva… când clasele V-VIII însemnau pregătirea pentru Treapta I care era, de fapt, intrarea la liceu. Pe atunci, niciunul dintre noi nu auzisem de cuvântul “meditații”. Totul se învăța în clasă și chiar se învăța! … și uite așa rămânea timp să ne și jucăm… “cu cheia la gât”.

A fost cândva… când, după ce tremuram de emoții la Treapta I, intram la liceu, iar clasele a IX-a și a X-a erau, cumva, mai relaxante, dar primeam informații și despre ce înseamnă o viitoare meserie. Și cu toate că Treapta a II-a bătea la ușă, rămânea timp și pentru filme, plimbări sau excursii… de data aceasta, “cu cheia in buzunar”, pentru că deja eram mari.

A fost cândva… când clasele a XI-a și a XII-a însemnau pregătirea pentru a intra la facultate. Pe nimeni nu interesa Bacalaureatul și nu pentru că nu ar fi contat, dar nimeni nu își imagina că nu l-ar fi luat… pentru că eram pregătiți, pentru că știam.
Abia atunci, prin clasa a XII-a, unii dintre noi mai făceam pregătire suplimentară, dar era pe final de clasă și în apropierea admiterii la facultate. Și cu toate acestea, aveam timp pentru prieteni, aveam timp pentru noi… iar cheia era tot în buzunar.

A fost cândva… când totul se învăța “la clasă” și aveam timp și pentru noi.

Treptat, meditațiile au apărut undeva pe la clasa a X-a, apoi a IX-a… ca să ajungă acum chiar la clasele primare.

Și uite așa, asistăm impasibili la privatizarea învățământului. Asistăm la dezvoltarea unui învățământ paralel, care duce la o inegalitate între copii.

Cam de aici cred că trebuie plecat!

Cineva a luat cheia copiilor de la gât… și le-a luat-o apoi și din buzunar.

Acel sau acei Cineva, nu și-au dat seama că făcând acest lucru, au luat copiilor și timpul liber pe care îl aveau după ore!

De fapt, le-a luat Copilăria și dreptul de a porni în viață cu șanse egale! (Text preluat)

Atunci când plouă

Atunci când stropii de ploaie ușor brăzdează viața/ eu te aseamăn unei femei care sta și citește/ sub o plapuma acoperindu-si fața/ nici măcar un cuvânt nu rostește. Ale cărții rânduri nici nu alungă tristețea/ opresc doar a timpului drum/ nici ochii tăi nu și-au pierdut delicatețea/ a unor timpuri care au devenit astăzi un scrum. Ciripitul nu deranjează fidelitatea cititoarei/ ci doar câte un glas de copil se aude/ și un lătrat de câine după un os al scriitoarei/ destinului vesel și trist al unei zile umede. Ochii ei nici nu privesc în jur/ nu caută vechii zei/ ci doar povestea sensibilă de aur/ a cărții dragi ei. Amintirile nu o cuprind/ oricum fuge deseori de ele/ doar degetele acum ating/ rândurile îndepărtate de rele. Suferința sau frustrarea nici măcar nu mai există/ atunci când o carte o trăiește/ căci cu toate ea rezistă/ atât timp cât în fiecare zi citește. Are ea un suflet bun/ a cărților și pisicilor dragoste nu este pentru orișicine/ are defecte care sunt întocmai ca un tun/ tardivele ei regrete pentru ea le ține. Este admirată de mulți oameni/ pentru gingășie și veselie/ fiind pusă ca monument pentru semeni/ nu are însă timp pentru o simplă gălăgie. Harnicuta ca o albină/ a fost pentru mine o zâna/ am fost însă din plastilina/ la cel mai aprig vânt am devenit ruină. Uitat sunt în ale ei gânduri/ un simplu și umil trecător/ acum când citește ale cărții rânduri/ un sumbru și voios aducător de fapte bune crud aviator. Străini suntem de multă vreme/ câteodată privirile noastre se mai întâlnesc/ căutând să-și amintească devreme/ dacă mai sunt cuvinte care se mai rostesc.

Zilele noastre( un fel de pamflet)

După ce liliacul din China s-a calmat și nu mai este consumat de nimeni la orizont a apărut o maimuță. Cum ea nu se teme de Vladimir Putin cum s-a temut Covidut apare varianta variolei care se maimuțăreste. Așa că dacă s-a dat voie să nu mai purtăm masca am început să sărutam pasional maimuțe. Nimic alarmant deocamdată pentru că știm foarte bine după doi ani de experiență că pandemiile au sezonul numai din toamnă, iarna vârful major și primăvara pentru ca vara să plece în concediu. Cum liliacul sub forma lui Covidut nu a lucrat la noi în timpul verii, poate era la cules de sparanghel, nici maimuța variola nu ne va vizita până în luna septembrie. De atunci în învățământ ne va vizita, de parcă ar fi plecat vreodată și virusul, fără vaccin deocamdată și în continuă creștere Capvid care a împărțit anul școlar în module. Datele estimative personale marchează boala ca și contagioasă cu efect principal “învață- nu învață, trebuie trecut” și cu efecte secundare “sparanghelul sau căpșunile nu se culeg singure” sau “doriți la pachet sau acasă?”. Având în vedere că ne așteaptă din luna septembrie variola maimuței sperăm că primul infectat în Europa va fi tocmai Vladimir Putin pentru că doctorii care vor eșua în salvarea sa vor avea șanse la Premiul “Nobel” pentru pace. Pentru perioada verii și ca tragica deja pandemie să poată să-și facă efectul recomandăm populației din România să se îngrămădesca cât pot de mult în locurile publice, să pupe cât de multe moaște sau icoane pot și să evite dușul sau spălatul pe mâini mai ales dacă folosesc mijloacele de transport în comun. Masca, dacă dorim să o purtăm trebuie purtată sub nas și în hypermarket-uri să încercăm să călărim persoanele din fața noastră atunci când stăm la rând la casele de marcat. Alte indicații pot fi precizate numai pe melodiile clasicilor Tzanca Uraganu’, Jador și le transmitem numai dacă dansăm din buric și aveți valoare. Până atunci vă dorim să purtați kilogramele de cireșe în pungi transparente și să vă lăsați motoarele pornite la mașinile voastre. Vă mulțumim pentru că ascultăm Antena 3 , România TV, nici în seara aceasta nu cresc pensiile, Realitatea TV, nici măcar salariile, B1 TV, oile știu de ce. Jiji Becali să ne ajute pentru că și Dumnezeu a încercat, dar devine deja o misiune imposibila cu Klaus Johannis, Raed Arafat și cine mai este prim ministru după Catu. Atât știm că de bombardieri sau pricepuți la toate și concret la nimic avem cam 237.500 de kilometri pătrați.

Dacă ar trebui

Dacă ar trebui să fac un jurnal despre mine aș face-o numai în zilele în care alerg sau merg la o sală de fitness. În rest totul este banal de povestit despre activitatea mea zilnică. Eventual dacă tot aș fi obligat să scriu despre zilele în care fac sport aș posta ca și anonim. În primul rând pentru că descoperind alergatul ca sport numai de șapte ani poate că ar suna a lăudă și nu mi-ar plăcea. Așa că fiind obligat de ceva sau cineva aș ține un jurnal de astăzi de dimineață. Vremea era între a ploua și au venit câțiva picuri sau a transpira teribil. Oricum motivația exista mai ales că săptămâna aceasta din motive care nu au depins de mine am ajuns numai astăzi la alergat. Înarmat cu două banane am pornit spre locul de alergat. Ajungând la “Platoul Cornesti ” cu un șofer de taxi taciturn am coborât într-o liniște deplină. După episodul toaleta am început încălzirea pentru tot corpul inclusiv pentru răbdare din cauza claxonului unui tâmpit de rigoare care se pusese de a curmezișul pe drum fiind aproape de a lovi o mașină roșie. Odată ce mi-am încheiat șireturile aplicațiile “Adidas Running” și “Strava” mă anunțau că este perioada de a porni. Auzind un “bună dimineața” la care am răspuns din instinct, cu impresia că fulgerase din cauza vremii înnorate de afară am pornit alergarea ușoară pe o pista de zgură. Îmi place aici pentru că este mai ferită de oamenii care se mai plimba pe pista de tatran plus că este mai acoperită de vegetație. Primul kilometru l-am parcurs mai mult din entuziasm urmând ca greul să înceapă de la kilometrul doi cam până la kilometrul cinci. Oricum zeci de litri de transpirație au înmiresmat atmosfera. De la kilometrul șase viața alegătorului din mine s-a îmbunătățit ajungând până la kilometrul zece. Zece kilometri alergați într-o oră și 22 de minute cu pace de 8:10 general nu pot să zic că mă încântă, dar încet sunt pe drumul cel bun pentru a considera că sunt în formă pentru primul meu cross de zece kilometri încă neprogramat. Am uitat să spun că sunt și fumător mai înrăit. În rest cam așa se încheie jurnalul meu de astăzi de alergat. Cele bune și frumoase să se adune!

Mai vino !

Mai vino pe la mine în suflet/ ca să vezi dacă îmi este bine/ nu mă privi doar de departe/ și presupune lucruri absurde. Zâmbet fals am pentru oricine/ glume când sunt trist eu pot să zic/ tu uite-te în ochii mei/ și o să vezi în ei dorul de tine. Nu-mi cere să te mint/ că nu pot să te amăgesc/ pentru toată lumea sunt vesel/ pentru tine tânjesc după sărutările tale încă. Privește-mi pașii/ și ai să vezi că-ți caută urma/ atunci când în taina nopții/ noi ne iubeam cu patimă și foc. Nu-ți cer povești sau amintiri/ acestea sunt în negura timpului/ tu uite-te la mine în suflet/ și ai să cunoști cuvântul dor. Într-o zi când totul va fi trecut/ și ai să vezi în sufletul meu/ vei vedea că nu-mi era bine/ și numai tu știai cum să mă aline.