Misterul dimineții


Misterul dimineții revarsă gânduri peste gânduri a călătorului de visuri și revarsarii de speranțe. Nenasandu-mă pentru aceste timpuri rămân un sincer naiv al sorții. Evadez din aceste locuri fără a mă gândi dacă sunt bune sau mai puțin bune. Himerele însoțesc eul vremelnic spre neînțelegerea de timpuri. Nu cred nici în idealuri și nici măcar în perfecțiune. A merge înainte trezește emoții cuprinzătoare și doar rămân un visător la ceas de dimineață. Glasuri se aud în zare, dar parcă nu se pot distinge. Sunt ale oamenilor liberi sau doar sunt numai măștile vorbitoare. Trezesc și mârâit de câine, dar parcă nu mai latră nimeni și liniștea devine apăsătoare. Se vede frunza care vrea să tremure și copacii gem a nerăbdare. Totul este rece și un mister al vieții încă nepatrunse. De parcă mai există gânduri nemascate și distanțate despre oameni. Nu cer nimic și nu pretind aievea. Rămân un visător naiv și prea aievea pentru timpurile acestea. Atât mă știu și nu tind să impresionez pe nimeni. Sunt eu cu ale mele gânduri născute într-o dimineață vremelnică de ceață..

Published by PaulOvi

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: