6 ani de la Colectiv și tot numere am rămas


Sunt un număr care se trezește de dimineață, își bea cafeaua și se duce la locul de muncă. Aștept mesajul de la școală ca să văd în ce sistem voi preda din 8 octombrie. Închei prima săptămână de vacanță didactică obligatorie și mă bucur că am mai dus o săptămână pandemică. Până săptămâna trecută am avut și sistem hibrid. Elevilor de acasă în sistemul online le-am trimis lecțiile pe internet, iar celor de la școală le-am predat la număr. Sunt un număr care se va bucura de weekend așteptând decizia Ministerului de săptămâna viitoare. Până atunci o viață oarecum obișnuită în care mă hrănesc cu speranțe de mai bine. Număr care vrea stabilitate didactică într-o lume instabilă și plină de incertitudini. Vreau să iau un taur de coarne și să opreesc nesiguranța. Să propun idei, soluții pentru a asigura siguranța didactică. Până la urmă degeaba suntem oameni dacă am devenit și numere mascate. Ne acoperim frica prin ideea de a nu avea rost să faci lucruri și schimbări. Istoria și revoluțiile ei sunt pline de lucruri fără rost care au devenit cu sens și rost. Până la urmă sunt un număr și îmi mai lipsește tatuajul numarului pentru a evidenția lagărul minții și al gândurilor. Și ziua va continua în mod obișnuit cu micile surprize plăcute sau neplăcute ale vieții….

Published by PaulOvi

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: