Zdrența de Tudor Arghezi (un fel de comentariu literar)


L-aţi văzut cumva pe Zdreanţă,
cel cu ochii de faianţă?
E un câine zdrenţuros
de flocos, dar e frumos.
Parcă-i strâns din petice,
ca să-l tot împiedice,
ferfenițele-i atârnă
și pe ochi, pe nara cârnă,
și se-ncurcă şi descurcă,
parcă-i scos din câlţi pe furcă.
Are însă o ureche
de pungaş, fără păreche.
Dă târcoale la coteţ,
ciufulit şi-aşa lăieţ,
așteptând un ceas şi două
o găină să se ouă,
care cântă cotcodace,
proaspăt oul când şi-l face.
De când e-n gospodărie
multe a-nvăţat şi ştie,
și, pe brânci, târâş, grăbiş,
se strecoară pe furiş.
Pune laba, ia cu botul
și-nghite oul cu totul.

  • „Unde-i oul?” A-ntrebat
    Gospodina. – „L-a mâncat!”
    „Stai niţel, că te dezvăţ
    fără mătură şi băţ.
    Te învaţă mama minte.”
    Şi i-a dat un ou fierbinte.
    Dar decum l-a îmbucat,
    zdreanţă l-a şi lepădat
    și-a-njurat cu un lătrat.

Când se uită la găină,
cu culcuşul lui, vecină,
zice Zdreanţă-n gândul lui
„S-a făcut a dracului!”

Este poate poezia definitorie a poporului român. Auzită prin vocea mamei mele acum treizeci de ani reflectă realitatea românească. Un câine ca simbol al unui român care prins asupra faptului neagă evidența furtului. Neîngrijit ca aspect, dar frumos ca parte spirituală intra în cotețul găinilor și este prins asupra faptului. Găinile, asemenea multor oameni, doar cotcodacesc anunțând autorității infracțiunea. Nerecunoscand fapta ilegală primește un ou fierbinte ca pedeapsă pentru oul furat. În această situație invocă starea negativă a găinilor decât să-și recunoască infracțiunea și să se caiasca. Ceea ce înseamnă, indiferent de pedeapsa aplicată de gospodină câinelui este posibil de a încerca încă o dată sperând să nu fie prins asupra faptului. În aceste circumstanțe se aplică vorba populară “cine fură astăzi un ou mâine va fura un bou”. Cel puțin animalele au un suflet mult mai bun decât al oamenilor în această circumstanță alimentându-si dorința de a se hrăni. Măiestria poetului este cu atât mai mare cu cât prezentând caracteristicile unei fabule întrunește ca mijloace artistice personificarea, metafora, dar și morala de la sfârșitul poeziei specifica fabulelor. Ca și curent artistic toate argumentele prezentate mai sus denotă modernismul. Integrarea în caracteristica specifică autorului denotă că poezia nu este doar o anomalie a autorului sau un caz specific. Nu în ultimul rând este evidențiată preocuparea poetului pentru aspectele lumii rurale și ale problemelor sale. Din toate aceste motive poezia “Zdreanta” de Tudor Arghezi este adresată atât copiilor cât și oamenilor adulți. Ar fi ideal ca ideea poetică să se regăsească cu învățămintele necesare realității românești atât de necesare în contextul actual.

Published by PaulOvi

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: