Gânduri amorezate


În viața aceasta avem obiceiul de a observa oamenii din curiozitate sau din dorința de a bârfi. Credem că știm starea unor oameni în funcție de activitatea sa virtuală.

Ceea ce nu ne preocupa ca să observăm este de cât de mult sunt oamenii de iubiți sincer de ei sau de alte persoane. Stările negative ale unor persoane se observă din ochii și gesturile lor. Binenteles că nu ne preocupă ca să ne uităm numai în ochii unei persoane ci întotdeauna studiem aspectul exterior, de la păr la încălțăminte, dar niciodată privirea unei persoane. Dacă am face acest lucru am da dovadă că într-adevăr ne interesează persoana respectivă. Întâmplându-se să nu credem acest aspect haideți să observăm oamenii care fac rău. Persoanele care se iubesc pe ele și simt că sunt iubite nu vor face niciodată rău intenționat. Iubindu-se pe ele și simțind că iubesc și sunt iubite vor face numai bine.

Iubirea, de sine și a unei alte persoane, dă sens unei vieți anoste și haotice. Reprezintă însăși savoarea vieții și arta de a ne picta existența liniștit și senin. În iubire nu este loc de negativism și infidelitate. Ea este sinceră și cristalină asemenea unui râu de munte. Poate că noi, cei care mai credem în iubire, suntem naivi sau copilărosi, dar ce este viața noastră fără iluzii, vise, copilării și chiar puțină nebunie? O viață stearpa fără început și sfârșit căruia-i așteptăm sfârșitul fără niciun sentiment și nicio așteptare. Într-adevăr suntem dezamăgiți și iubirea doare, dar nu se poate compara nimic cu momentul pe care iubirea îl aduce de împlinire.

Așa că dacă lipsește ceva oamenilor în zilele noastre este însăși iubirea. Aceea de sine, a unei inimi asemenea a lor, a tot ceea ni se pare frumos și viu. Pentru că fără iubire suntem morți în viață și parcă avem nevoie de ea, cu tot cu plâns și amar, pentru a ne simți vii și câteodată tindem și după suferințele iubirii pentru a prelua din experiența vieții și a o duce mai departe. Viața va continua oricum vom fi noi și ar fi frumos ca să o continuăm iubind decât urand. Poate așa are și lumea aceasta a noastră o șansă de a fi mai bună.

Published by PaulOvi

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: