Iubirea


Iubirea este un sentiment unic prin care suntem vii. Senzațiile noastre se trezesc la viață și cresc în intensitate. Palpitatiile tresar și ajung la cote mari și înalte și tot mai înalte. Inima zburdalnica zboară împreună cu gândul spre cealaltă jumătate a sa și trăiește acolo. Doar cealaltă jumătate o mai ai în interiorul tău. Așteaptă sfioasă și tot mai curajoasă cealaltă inimă pentru a se întâlni și a zbura din partea fizică spre nori și ceruri mai înalte. Corpurile plutesc în neștire pe acest Pământ fiind însoțite de vorbe dragalase și timpul însuși se oprește în locul său admirand perechea de îndrăgostiți. Lumea lor nu are nevoie decât de sărutări pătimașe și de tresăriri armonioase ale celorlalte persoane din jurul lor. Soarele trece prin furtuni și iubirea lor crește și tot crește ajungând să fie cea mai frumoasă poveste. În ea nu există loc de sentimente negative pentru că iubirea nu trăiește cu jigniri, reproșuri, vină și alte răutăți. Frumosul iese la suprafață și își face loc în orice vreme și timp. Nu caută sacrificii și justificări inutile pentru că ea pur și simplu există. Motivele sunt de prisos când iubirea există pentru că ea este acolo, dincolo de cuvinte și de fapte. Demonstrarea iubirii este fără rost pentru că senzațiile ei sunt mult prea puternice. Totuși ea există de când se naște și până când moare spiritual sau fizic și renaște de fiecare dată când întâlnim alte inimi care ne fac cu ochiul și a căror jumătate doresc să ne primească. Fără iubire am fi pustii și numai corpuri umblatoare în această lume în căutarea unor înlocuitoare ale ei. Fericire de cei care iubesc și se bucură de sentimentul ei. Pretui-ti iubirea pentru că este cel mai frumos sentiment de care este capabilă ființa umană. Când totul este pierdut în lumea aceasta și este nesigură existența noastră, iubirea acordă liniște și zbatere în același timp, dar este un sentiment pentru care merită să respiri și să trăiești. Poate așa vom face și lucruri bune și frumoase…Iubiți-vă mult semenilor pentru că mai departe nu ne este dat să știm ceea ce va mai fi…

Published by PaulOvi

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: