O așa- zisă recomandare a unei cărți


În momentul în care aleg o carte de la biblioteca județeană mă ghidez după următoarele aspecte: cunoașterea de pe internet a autorului, promovarea cărții sau recomandarea lecturarii cărții din alte surse.

În privința cărții “14 zile în izolare” scrisă de Silviu Iliuță a contat cunoașterea autorului de pe Facebook de pe pagina “Cronici pe bune “. De asemenea a contat și titlul cărții pentru că m-a dus cu gândul la ce poate o persoană să gândească sau să simtă în timpul perioadei de izolare în cazul bolii Covid.

Având aceste condiții ale cărții pot să afirm că lectura cărții a reprezentat o surpriză deosebit de plăcută. În primul rând pentru că persoanele izolate în același apartament, Mara și Mihai, un soț și o soție care se urăsc sunt foarte actuale. Prezintă cu foarte multe ingrediente modul în care gândesc și se privesc reciproc fără a comunica fiind în camere separate. Doar momentul în care fata lor, Ana, în vârstă de 17 ani plecată în Canada îi apelează video este acela care-i mai leagă. În momentul în care sunt sunați chiar și pentru câteva secunde cei doi soți afișează căsnicia perfectă, iar în momentul în care se încheie apelul fiecare soț se întoarce la viața proprie separată. Atât Mara cât și Mihai, aflându-se într-o funcție importantă, doctorița respectiv director executiv al unei firme, au un amant respectiv o amantă. Evoluția pe fiecare zi în parte din punctul de vedere al fiecăruia dintre soți aduce momentul în care s-au cunoscut la vârsta de 17 ani până în momentul în care relația lor din cadrul căsniciei s-a deteriorat. Consideră amândoi manifestată printr-o răbufnire nervoasă a Marei că sunt vinovați în egală măsură de plecarea fetei lor în Canada la studii. Momentul în care și Mihai recunoaște că și el a participat prin certurile lor la alungarea fetei duce la un leșin din partea lui ceea ce este primul moment de apropiere dintre cei doi soți. În urma unui apel video Ana o anunță pe Mara că se va muta din Canada, dar neputând din cauza mijloacelor electrice ca să anunțe locația unde se va muta produce o nouă apropiere a celor doi soți.

Prefer ca ultima zi de izolare a celor doi soți să nu o detaliez și să las la părerea domniilor voastre ca să afle finalul cărții. Oricum finalul este imprevizibil și povestea își găsește un demn sfârșit de un autor care consider că ar fi nevoie de creațiile sale în literatura românească contemporană. Arta creației literare a lui Silviu Iliuță se remarcă nu numai prin firul profund al evoluției personajelor sale și a mijloacelor artistice folosite, dar și prin faptul că întreaga poveste poate ca să se întâmple în orice casă. Remarcabil și plin de sentimente reda povestea unei căsnicii care trece de la promisiunile ei de la început de iubire veșnică la denaturarea ei până la ură. Cu atât mai mult povestea implica și o fată, produs al căsniciei, în a cărei camere cei doi soți nu au mai intrat de la plecarea fetei în Canada.

Mai multe consider că nu ar merita ca să fie spuse despre carte și las pe doritorii de o citi să pătrundă în profunzimea cărții. Oricum citind “14 zile în izolare” scrisă de Silviu Iliuță nu va produce senzația de regret ci numai momente de evadare, empatie și conștientizare mai ales a aspectelor psihologice din timpul izolării de teribila boală. Vă doresc lectură plăcută!

Published by PaulOvi

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

2 thoughts on “O așa- zisă recomandare a unei cărți

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: