15 ianuarie- Ziua culturii naționale românești


În vremurile de început ale omenirii când oamenilor li s-a împărțit ceea ce au avut nevoie românii au primit o țară frumoasă, conducători netrebnici și suflet. Moștenirea primită în acele zile face ca ziua de astăzi, 15 ianuarie să fie cu atât mai specială.

Având toate aceste caracteristici românii oriunde s-au dus în lume și revenind în țară aveau nevoie de un Neagoe Basarab care a lăsat fiilor țării sale “Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său, Teodosie”. Pentru a cunoaște viața oamenilor și a domnitorilor români și-au ales cronicari de cinste ca Grigore Ureche, Ion Neculce și Miron Costin. Cultura a fost promovată și de “Școala Ardeleană” prin distinșii săi reprezentanți ca Gheorghe Șincai, Petru Maior și alți reprezentanți. Pentru a lua la cunoștiință de realitățile societății românești în continua dezvoltare Nicolae Filimon a scris “Ciocoii vechi și noi” sau Ion Budai Deleanu “La țigănci “. Cum ar putea să fie scrise oare toate acestea fără pixul lui Petrache Poenaru sau fără pașoptisti? De atunci se tot cântă întocmai ca “Un răsunet ” “Deșteaptă-te române ” lăsat țării sale de Andrei Mureșanu. Și cum s-ar putea altfel dacă “Limba noastră nu ar fi o comoară ” așa cum ne-a lăsat scris Alexei Mateevici. Cenaclul “Junimea” preia moștenirea prin reprezentanții săi pictând ca nimeni alții iubirile luceferilor cu fete care era “..o preafrumoasa fata/ și era una la părinți/ și mândră între toate cele/cum este fecioara între sfinți/și luna între stele “. Pentru a nu uita frumoasa prietenie din Mihai Eminescu și autorul “Amintirilor din copilărie ” și a atâtor povești fără asemănare. Nu poate fi uitată nici “O scrisoare pierdută ” scrisă de Ion Luca Caragiale, autor și a multor opere de satiră a realității românești. Parcurgând “Pădurea Spânzuraților” sau cunoscându-l pe “Ion-Blestemul pământului și Blestemul iubirii” a lui Liviu Rebreanu precum și poeziile țăranilor a lui Octavian Goga, versurile fără pereche a lui Ion Minulescu precum și misticismul lui Lucian Blaga. De la Mircea Eliade cunoscând-o pe Maytrei” , la Emil Cioran având “Ispita de a exista” ajungând spre Mihail Sadoveanu și Nichita Stănescu. De asemenea răsună încă muzica lui Ciprian Porumbescu, George Enescu sau Dinu Lipati pictată de Nicolae Grigorescu, Ion Luchian sau Corneliu Baba. Atât de mulți actori sau regizori de teatru și de film care înfrumusețează peisajul culturii naționale românești. Ei! Și câți ar mai fi de menționat și rândurile sunt prea sărace pentru ei.

Poate pentru că atât timp cât se va mai scrie o poezie sau o poveste în limba română va mai exista o zi a culturii naționale. Atât timp cât mai sunt oameni care cumpără cărți și poezii sau ajung să cunoască frumusețea rafturilor unei biblioteci mai putem vorbi de o cultură românească. Așa cum limba, tradițiile, obiceiul și teritoriul unei țări așa și cultura da adevărata valoare și identitate unei nații. Noi, ca popor, avem cu ce să ne lăudăm din punct de vedere cultural chiar dacă vremurile nu sunt cele mai demne și nici numărul cititorilor nu se mai află la cote înalte. Astăzi și pentru totdeauna atât timp cât va mai exista cultura națională va mai exista și sufletul poporului român. La mulți ani oamenilor de cultură din România și de pretutindeni!

Published by Paul66

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

3 thoughts on “15 ianuarie- Ziua culturii naționale românești

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: