Arsura de Adrian Popescu

Posted byPaulOviPosted inviațaTags:

Carnea mea toată e o lumânare
Dar eu sunt flacăra într-un cerc străveziu,
Ca păsările, mort, voi cântări mai mult
                                                       decât viu.
Ochiul arzând se hrănește cu ceara
Și face un strop de rouă fierbinte.
Odată am știut sa zbor, odată,
Dovadă n-am, dar îmi aduc aminte.
Trupul meu tot e o lumânare
După ce se va fi scurs tot in țărână
Si flacăra se va topi în albastru,
Veți mai simți o arsură pe mână..

Published by PaulOvi

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

2 thoughts on “Arsura de Adrian Popescu”

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

Gravatar
WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. ( Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. ( Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. ( Log Out /  Change )

Cancel

Connecting to %s

%d bloggers like this: