Ziua Prieteniei pe Facebook


Cu această ocazie ar fi frumos ca să urâm “La mulți ani ” nu numai prietenilor de pe Facebook ci și acelora virtuali de pe toate platformele pe unde socializam. Acelor oameni care prea puțin le cunoaștem chipul, dar le cunoaștem gândurile, senzațiile sau părerile lor. Pentru acei oameni cu care comunicăm sau doar ne citesc rândurile virtuale și fără de care nu am știi că există păreri asemănătoare. Mai importante sunt părerile noastre care duc la dezbateri sau contradicții pentru că numai așa putem evolua și ca persoane, dar și din punctul de vedere asupra vieții în general. Oricând putem învăța dintr-o critică scrisă în modul constructiv pentru că nu suntem atotștiutori. Numai așa se poate forma o opinie publică demnă și care dorind ca să fie luată în seamă are nevoie de o coloana vertebrala. Din păcate acest ultim aspect este prea puțin prezent în România pentru a nu scrie că nu există. Așa se poate ajunge într-adevăr la adevăratul sens al democrației practice nu numai din punctul de vedere al dorinței fiecăruia dintre noi de a face ceea ce dorește. Pentru fiecare părticică unică și specială virtuală un sincer și sper mult mai călduros “La mulți ani ” decât vremea de afară. În speranța sănătății prezente și viitoare a oamenilor de aici și de pretutindeni închin doar un pahar virtual de poezie din parfumul condeiul doamnei sau domnișoarei veșnic tânără Teodora Dumitru:

Prietenia este floarea rară,
Pe care mai greu o găsești,
Când o-ntâlnești, n-o lăsa să piară,
În buchetul tau drag să o primești !

E floarea de colț crescută pe munte ,
Până la ea e greu de urcat,
Dar merită eforturi mai multe,
Când ai prieteni ești mai bogat!

Prietenia e mâna întinsă,
Spre cel ce are nevoie de ea,
Este dorința din suflet trimisă,
Când este nevoie s-ajuți cu ceva!

Prieteni sunt mulți lângă tine,
Dar cei adevărați sunt puțini,
Dacă-i întâlnești, atunci e de bine,
Ei sunt acele flori fără spini!

Dă-mi mână prietene drag,
Și ține-mă strâns când mi-e greu,
La rândul meu, de mână te trag,
Și te ridic, sunt lângă tine…mereu!

Published by PaulOvi

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: