Important este ca să participi nu ca să câștigi


Este și astăzi o întrebare dacă principiul olimpic “Este important ca să câștigi sau să participi?”. Într-o societate românească în care “a câștiga” este mai important decât “a participa” victoria trebuie să vină prin orice mijloace. Nu contează dacă victoria vine incorect sau dacă am plătit pentru ea. Să ne uităm la competițiile cel puțin de fotbal unde copiilor li se pune presiunea sufocanta de către părinți de a fi cel mai bun. Ideea de competiție și de a reuși este benefică în educația unui copil, dar nu trebuia obținut câștigul cu orice preț. Pentru a nu spune că învățământul românesc se axează mai mult pe note decât pe cunoștințe. În vederea înțelegerii ideei de a nu obține o nota maximă cu orice preț am ajuns să fiu întrebat de un copil de 11 ani “cum facem ca să iau 10?” ea fiind elev de nota 8. Să ne uităm la lacrimile și supărarea copiilor care eșuează și teama lor de a merge acasă cu nota 9. Nu în ultimul rând să ne uităm la momentul în care un copil greșește. Tocmai că un răspuns dat greșit din zece răspunsuri adresate parcă devine sfârșitul lumii pentru el.

Într-adevăr contează competiția, de a fi mai bun și toate țin în special de educația de acasă și apoi de aceea de la școală și din mediul său. Pentru a vedea ceea ce se întâmplă din punctul de vedere al educației copiilor noștri am găsit pe internet, poate ați dat de ea, o poveste provenită din educația frumoasă și sănătoasă ” Într-o cursă de atletism, alegătorul Abel Mutai reprezentând Kenya, se afla la doar câțiva metri de linia de sosire, dar a fost confuz din cauza semnalizarilor sportive și a încetat să mai alerge, crezând că a finalizat cursa și a trecut linia de sosire.
Sportivul spaniol, Ivan Fernandez era chiar în spatele lui și dându-și seama ce se întâmplă, a început să strige la Kenyan pentru ca acesta din urmă să continue să alerge înspre finiș.
Dar Mutai nu știa spaniolă și nu înțelegea. Apoi spaniolul l-a împins din spate, la propriu, la victorie.
Un jurnalist l-a întrebat pe Ivan după cursă : „De ce ai făcut asta?”
Ivan a răspuns: „Visul meu este că într-o zi putem avea o altfel de viață în comunitate”.
Jurnalistul a insistat „Dar de ce l-ai lăsat pe Kenyan să câștige?”
Ivan a răspuns: „Nu l-am lăsat să câștige, avea să câștige”.
Jurnalistul a insistat din nou: „Dar ai fi putut câștiga!”.
Ivan s-a uitat la el și i-a răspuns: „Dar care ar fi meritul victoriei mele? Care ar fi onoarea acelei medalii?Ce ar crede mama mea despre asta? „
Valorile sunt transmise din generație în generație.
Ce valori ne învățăm copiii?
Să nu-i învățăm pe copiii noștri căile și mijloacele greșite de a câștiga.”

Pe Facebook circulă povestea și finalul trebuie repetat de foarte multe ori atunci când ne educam copii datorat și de comportamentul nostru din jurul copiilor. A câștiga cu orice preț fără valori sau principii sau să devină un exemplu întocmai ca povestea de mai sus? Să fure victoria, să ofere bani pentru a câștiga și să fie fără bun simț, modestie, orgoliu și alte valori sau principii? Că profesorii nu sunt bine pregătiți alături de celelalte meserii care sunt corupte? Dacă-l învățăm așa ceva atunci să nu ne mirăm că trăim în “Țara răsfățată și depresiva” cu copiii care-și jignesc părinții când le spun cuvântul NU. Așa educație, așa copii și așa țară!

Published by PaulOvi

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: