17 februarie- Ziua internațională a faptelor bune


Astăzi și în fiecare zi ar fi frumos ca să ne amintim de faptele bune. Nu acelea făcute în mod parșiv și profitoare ci acelea de pe urma cărora nu câștigăm nimic. În această ordine de idei ar fi nevoie ca să ne întrebăm când a fost ultima dată când am făcut o asemenea faptă bună. O vorbă bună spusă cuiva care avea nevoie sau dacă nu avea un zâmbet sau un râs l-am dăruit pe al nostru. O persoană care a fost ascultată fără a fi judecată, condamnată și apoi bârfita. Să ne amintim când am îmbrățișat pe cineva care a avut nevoie numai de acest gest al nostru sau de a întreba cum se mai simte. Toate acestea pot ca să fie în continuare fapte bune. Ca să ne ducem și mai departe putem întreba retoric de momentul în care am ajutat un bătrân sau am dat bani unui cerșetor. Am dăruit hainele noastre de care nu mai avem nevoie unor oameni sărmani. Ultima dată când am cedat în autobus unui om mai în vârstă locul nostru sau chiar unei femei. Când am zâmbit unor oameni care ne-au făcut rău și le-am acceptat scuzele și am observat comportamentul schimbat pentru noi. Mai ales ultima dată când am cerut iertare unor oameni cărora le-am greșit și au văzut prin fapte că am regretat greșeala noastră. Unui animal vagabond ca să-l hrănim și să-l mângâiem dacă nu putem ca să-l adoptăm.

Toate acestea menționate și nu numai ele pot ca să formeze copacul nostru de fapte bune. Conștiința noastră ca să fie liniștită are nevoie de ele la fel ca și lumea noastră înconjurătoare. Chiar dacă nimeni nu face fapte bune nu înseamnă că noi trebuie ca să facem la fel. Comportamentul nostru să fie corelat cu gândirea și faptele noastre care să fie îndreptate spre a face bine. Făcând fapte și sufletul nostru va tresări și odată cu el poate și alți oameni. Izvoarele de bine trec numai cu bine peste pietrele răului. Așa că dacă tot vrem ca să fim exemple de mod de viață pe plan virtual de ce nu putem ca să fim acelea de fapte bune? Oricum binele se face în liniște fără a-l trâmbița, dar schimbarea lumii o vom simți în fiecare zi. Depinde numai de noi și de atitudinea noastră fără a arăta cu degetul, chiar nici măcar cu acela mijlociu. Puterea binelui este în noi și în sufletele noastre!

Published by PaulOvi

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: