Gândurile mele zburdalnice


Am gânduri care pleacă și zburda în neștire pe dealurile înalte pentru a coborâ în câmpie. Sus se întrec cu păsările care se apropie de pământurile noastre, iar aici jos au plecat prin frumusețea pădurilor înconjurătoare. Au obosit sarmanele mele gânduri căci au cules ghiocei pentru ca apoi să danseze fără jenă prin iarba verde. Chiar s-au spălat de rele cu roua dimineții prinzând în brațele lor razele soarelui vesele. Aroma mugurilor care pornesc pe drumul lor pentru a deveni frunze și apoi flori au simțit-o deja în brațele lor multe. În tolba lor zburdalnica au pus din seninul cerului curățând atmosfera de praful îngrijorării. S-au întâlnit pesemne și cu iepurași și cică spun ele că o căprioară care era cu un ied le-ar fi recunoscut pe ele. Cu o pisică dungata s-ar fi luat la întrecere după o șoricel mai gras jurand că ar fi prins sarmanul înainte de a se vara sub un buștean adormit și leneș. Au fost și fugărite de vântul iernii care insista ca să mai rămână și s-au certat cu fulgii de zăpadă care mai vor ca la noi să mai vină. Un urs strengar mi-a alungat gândurile căci și el dorea ca să se odihnească sub un copac unde ele adulmecau parfumul primăverii noastre. Obosite au dat și de o femeie înțeleaptă care fiind și gospodină le-a tratat cu cinste. Ele au îmbrățișat-o primind ca schimb un mărțișor care vestește zilele babelor cântând primul semnal al vremurilor mai calde.

Acum ne putem da seama cât stau acum de liniștite seara după ce toată ziua au zbenguit hai hui peste toate pământurile noastre. M-au îndemnat în treacăt ca să le scriu povestea, în special gândurile bune și frumoase ale mele. Fiind și de bun simț și chiar civilizate nu le-am putut refuza oferta și așa s-au născut rândurile acestea mai nepricepute decât a multor oameni. Nu am ce să fac dacă gândurile mele doar atât știu ca să spună și doar în treacăt micsuna șoptind și un dulce noapte bună!

Published by PaulOvi

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: