Bunicul meu


Bunicul meu avea un obicei de a fuma țigări făcute din ziar și tabac. Știa foarte bine să le ruleze punând tabacul uscat în foite. Avea obiceiul acesta seara după ce mulgea vaca. Parcă toate vacile purtau numele de Ciocros și Viola. Întotdeauna când mulgea vaca și pisica sau câinele aveau porția lor așteptând cu înfrigurare laptele mult visat. În timpul zilei în perioada primăverii după ce venea cu vacile de la păscut punea o bucățică de sarma în râtul porcilor din coteț. Câteodată îmi cerea și mie sau altor oameni ajutorul pentru a ține porcul. De asemenea știa întotdeauna locul unde este apa cea mai proaspătă și să dea binețe tuturor oamenilor din sat. Întreba pe fiecare om despre ocupațiile lui. Nici un om care venea să ceară ajutorul bunicului meu nu rămânea fără o mână întinsă. Pentru mine atunci când sunau clopotele bisericii era o mândrie pentru că bunicul meu era și clopotarul satului. Câte nu ar mai fi de povestit de tetea Sica din Băla, județul Mureș, bunicul meu din partea mamei, dar timpul nu a mai avut răbdare cu dumnealui și pentru că Dumnezeu a avut nevoie de un om bun în Rai l-a chemat la El acum aproape 17 ani. Somn liniștit lângă îngeri Bunicule drag!

Published by PaulOvi

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: