În seara aceasta


În seara aceasta am preferat ca să mă plimb. De fapt gândurile mele m-au scos la o plimbare pentru a se așterne după o zi trecută. Aroma ploii m-a întâmpinat cu o liniște profundă părând că tot ceea ce a fost greu a trecut. Păsările mi-au aplaudat inițiativa întâmpinandu-mă cu un cor demn de o opera aleasă. O pisică dintr-o fereastră m-a salutat și mi-a luat gândurile. A ciulit urechile și simțind gândurile grele a preferat ca să le ascundă de lumea interioară. Chiar și un câine mi-a mirosit și lins mâinile spunându-mi că sunt un om demn de iubit la prima vedere.

Un singur gând nu a plecat și se referă la numere. Numărăm momentele grele, zilele până vineri sau până la concediu, dar momentele și senzațiile de fericire nu le contabilizam. Practic ceea ce nu numărăm și calculam ne face să simțim liniștea și chiar să mai gustăm din farfuria fericirii. Parcă și atunci când plouă fiecare picur de ploaie nu este numărat de oameni. Preferăm ca să nu-i băgăm în seamă sau să-i urâm. Atunci când îmbrățișăm ploaia și trecem prin baltoace fără ca să le numărăm gustăm din liniștea sufletească și chiar din fericire. În acest sens ar trebui de multe ori să ne mai jucăm cu viața căci ea de multe ori ne joacă feste. Numai că acestor feste le calculam proveniența la nesfârșit prin cauzele lor și capturarea verbală a vinovaților. Într-un final de timp terestru ne vom aduce aminte tocmai de ceea ce am simțit, de glume, de iubirile care ne-au atins sufletul și mintea fără a ține o socoteală anume. Pentru că viața este de cele mai multe ori trăită ca recomandare în modul simplu, firesc și fără prea multe întrebări căci ne vom trezi cu foarte multe răspunsuri pe care nu le vom primi. Oricum atunci când le vom primi poate că nici nu va mai conta întrebarea și semnificația ei. Așa că să fim fericiți fără să calculam viața cu minusurile și plusurile ei. Cel puțin pentru interiorul nostru căci drame are toată lumea fie că sunt mai mari sau mai mici.

Published by PaulOvi

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: