Atunci când plecăm într-un concediu nu plecăm doar pentru că ne place ca să vedem locuri. Cel mai important aspect al existenței umane ne purtăm sufletul în aceste zone. Vrem ca el să se vindece și să devină din nou liber de orice stres sau grijă. Astfel încercăm să ne izolam din toate punctele de vedere chiar dacă devenim de neînțeles. Pentru că de fapt luându-ne sufletul ne luăm propriile gânduri și senzații care caută noul în eterna și obositoarea banalitate. Admirând verdele primăverii sau doar ascultând liniștea evadam din tumultul vieții cotidiene profesionale și personale. Un peisaj, o carte și propria persoană devin în acest sens cele mai bune companii. Fără cuvinte și expresii agresive ci doar un suflet aflat pe un tren al visurilor sau a contemplarii existențiale, în special trecute. Poate așa putem construi un viitor cu o atitudine mai bună și plină de energie optimistă.
Lumea lui Ovi 