A venit timpul ca văcuța bătrână să meargă la măcelar – iar tata m-a informat despre asta!
Dar înainte de asta, am dus-o pe pajiștea ei preferată – să mănânce multă iarbă pentru ultima oară, dar m-am întors de la câmp, fără vacă.
Fiind un tânăr băiat în sat, am încercat să-mi ajut tatăl la treburile casnice, așa cum am putut.
Dar, într-o zi tata, m-a anunțat că, văcuța noastră Viorica, a îmbătrânit foarte mult, „și…a venit vremea, dragul meu fiu, ca văcuța să meargă la măcelar”
Te rog, „Du-o pe Viorica noastră la pășunat, pentru ultima dată!”
Am dus-o pe pajiștea ei preferată, pentru a mânca iarbă din belșug…
Știind, ce o să urmeze, am inceput în sinea mea să plâng!
Ei bine, am mers încet cu ea o oră –
Îmi părea foarte rău, pentru nefericita Viorica!
Afară, soare, frumos, o zi splendidă de primăvară,
Iar eu tremuram peste tot, apoi, mă luaseră frica.
Dar, nu am dus vaca în poiană!
Am luat-o pe o altă potecă, strigând: „Du-te!
Și iubita văcuță, s-a dus în pădure, ușor mergând!
Iar eu, am simțit o ușurare, căci am salvat, un SUFLET BLAND❤
Întorcându-mă acasă, i-am spus tatei, că văcuța a scăpat!
A dat din cap și a fugit în pădure, iar eu, nu am avut ce să-i fac!
Tata s-a a supărat pe mine, pentru că am fost iresponsabil!
Apoi, s-a dus să caute văcuța în pădure, dar nu a găsit-o.
Dar, dimineață, prostuța de vacă, s-a întors
A reușit să găsească drumul spre casă!…
Pisica, o aștepta cocoțată pe un stâlp de lemn!
Când s-au întâlnit, văcuța a lins-o toată!
Parcă știa că va veni despărțirea, tristețea și dorul…(Text preluat)
Lumea lui Ovi 