La moartea unui compozitor


S-au adunat astăzi notele muzicale/ ca să plângă un compozitor/ care a plecat din lumea celor vii/ și le-a însoțit de atâtea ori printre instrumente. Plâng și viorile și trompetele căci nu le va mai da glas/ nu așa cum o făcea compozitorul/ și ele începeau ca să danseze/ de dragul sufletului lui. Notele se simțeau fericite/ atunci când toată sala de spectacol aplauda/ el se apleca solemn publicului/ și ele se simțeau apreciate. Cu fiecare concert notele, instrumentele muzicale și compozitorul au devenit un întreg/ căci el le dirija suav și plin de căldură/ ele prinzând drag de el/ și el de ele căci cântau ele în locul lui. În ziua aceasta fatidica nu a mai apărut în fața lor/ pesemne că și-au dat ele seama căci a murit/ căci nu au mai simțit sufletului lui apropiindu-se/ și altul va veni în locul lui. Plâng și acum instrumentele și notele muzicale neconsolate/ nici o melodie nu mai vreau ca să renască/ căci Maria sa publicul ar simți tristețea din glasul lor/ și ele vreau ca oamenii să fie mai veseli, dar nu pot/ căci astăzi a murit un compozitor.

Published by PaulOvi

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: