A iubi este o artă pentru persoanele frumoase/ sufletul lor este curat/ limpede ca apa cristalina/ izvorăște din Înalt pentru a face numai bine. Iubesc cu foc și patimă/ fără a face rău în jur/ iar atunci când au inima frânta/ se retrag fără a deranja nici măcar crenguța blândă. A iubi este profund/ însă nu toată lumea știe/ cum să iubească sufletele frumoase/ de aceea sunt lovite cu buruieni sau mărăcine. Sufletele frumoase plâng și blestema însuși cuvântul iubire/ însă Maria sa Timpul precum și bunul Dumnezeu/ le învață treptat că mai sunt în lumea largă/ și alte suflete frumoase demne de a fi și ele iubite. Atunci deschid a lor inimă și suflet/ lăsând durerile trecute în urmă/ și încep să vrea din nou binele mai presus decât al lor/ poate, poate într-o zi vor găsi iubirea pe care o așteaptă/ întreaga viață a lor. Pentru această iubire sublimă/ merită o viață întreagă/ ca să se împiedice de brusturi/ și de alte buruieni/ pentru că sentimentul împlinirii/ nu are aseamăn în lume/ căci el provine întocmai de la Dumnezeu.
Lumea lui Ovi 